Imi place "Vincit qui se vincit" al lui Tudy extrem de mult, posibil mai multi decat propunerile mele, dar daca tot m-am bandit la ele hai sa le pun aici:
"Bella! Horrida Bella!" - War! Horrible War! - din
Eneida lui Virgil.
Motiv: imi place sensul dublu care poate fi dat de catre cineva care atribuie rapid cuvantului "bella" sensul de "frumusete", cand de fapt inseamna razboi aici. Si mai mult imi place ironia ca in aceasta eroare se ascunde un adevar: razboiul are frumusetea lui, altfel nu ar fi subiectul atator carti, fileme, jocuri, legende. Ne fascineaza si ne oripileaza (sau ar trebui).
Oribil si grandios, mizer si glorios - putine lucruri se pot masura cu acest nivel de duplicitate aproape schizoida.
"
Quales fuerimus in nostra pandimus fabula [aprox]" - in joaca noastra aratam ce fel de oameni suntem - de catre tizul meu Ovidius .
Motiv: cred ca se potriveste extrem de bine la ce se intampla aici, sa nu uitam ca e de fapt un joc pana la urma, dar in acelsi timp tot ce facem se reflecta asupra noastra ca indivizi.
Cred ca ar servi mai putin la factorul de "cool" pentru ca e mai lung, dar ar fi extraordinar daca membrii ar putea sa isi aminteasca de fraza asta mereu, in timp ce joaca - cred ca ar face atmosfera mult mai placuta pentru toata lumea si la o ghilda mai puternica pe termen lung.
"
Omnia mutantur, nihil interit" - totul se schema, nimic nu piere - acelasi Ovidius, in
Metamorfozele.
Motiv: e unul dintre citatele mele favorite